Este ok să…….

“Three things make people want to change. One is that they hurt sufficiently.

Another one is when they discover that they can.”


Thomas A. Harris

Pentru că în această perioadă a anului ne reunim cu persoanele pe care generic le denumim cei dragi și pentru că obișnuim să facem acest lucru an de an și dacă ne gândim bine de mai multe ori pe an de sărbătorile legale în cerc extins sau de sărbători onomastice în cerc restrâns, am ales să privesc și prin prisma experienței proprii această adunare.

Vorbeam în postul relații vindecătoare despre atașament securizant și de cât de frumos și cald se simte și evident că revenirea în mediul în care acesta s-a format este ceva ce nu poate să ne provoace decât senzații și emoții plăcute.

Pentru noi restul însă, posesori ai altor tipare de atașament momentul revenirii acasă este unul de asemenea special poate chiar mult mai intens și mai de lungă durată. Revenirea în mediile traumatizante și abuzatoare cu simpla raționalizare că sunt sărbătorile și așa e normal să facem este ceva ce ne poate activa toate defensele și mecanismele de coping și de ce nu ne poate oferi o minunată regresie la vârsta când eram respinși emoțional, când nu eram acceptați așa cum ne prezentam noi natural și când învățam să ne disociem de majoritatea comportamentelor care ne făceau rău ale figurilor noastre de atașament pentru ca să putem să îmbrățișăm acea fărâmă de dragoste, acea secundă în care ne simțeam validați, acel moment când obiectul care iubește își intra în rolul lui ademenitor pentru ca să poată să susțină relația cu tot ce venea ea la pachet.

Și foarte foarte multă rușine, o rușine adâncă, atât de profundă încât a ajuns să ne definească și poate câteodată chiar să ne înlocuiască, rușinea că nu suntem așa cum trebuie, că suntem stricați și că noi prin comportamentul nostru de jucărie știrbă suntem vinovați pentru că sursa de dragoste nu poate să ne ofere mai mult. Doar noi și rușinea noastră cu sora ei geamănă vina.

Mai putem regăsi sub pomul de Crăciun al familiei și ceea ce în analiza tranzacțională se regăsește sub termenul de contrainjuncție sau drive și reprezintă mesaje transmise de părinții noștrii ca un fel de cod secret de forma Ești ok dacă…….. .

În traducere esti ok și vei primi dragostea mea doar dacă te abandonezi pe tine, pe cel ce tocmai încercai să îl descoperi și te comporți după cum zice drive-ul . Fă în acest fel și cât timp vei persista vei avea parte de dragostea condiționată. Motivant. Cele cinci drive-uri sunt :

Fii perfect

Fă pe plac

Fii puternic

Încearcă din greu

Grăbește-te

Și parcă când le citim nici nu par așa de rele sau de greu de făcut. Întrebarea care se pune este dacă facem acele lucruri cine mai suntem noi, mai știm cine suntem noi ?

Mai contează ?

Sau doar faptul că așa avem parte de un surogat al dragostei pe care îl primim e tot ceea ce e important ? Probabil că la momentul în care cu generozitate regresăm când revenim în dinamicile relaționale care le-au generat sigur nu mai contează. Pentru că atunci acel surogat de dragoste ne-a ținut în viață, ne-a ajutat să trecem peste o indisponibilitate emoțională a părinților noștri.

Dar acum ?

Ceea ce eu spun acum este ca da contează. Autenticitatea contează . Dragostea contează. Noi contăm. Noi care noi ? Noi cei ce vom fi vorba cântecului. Pentru că deși, la masa de Crăciun din familie, ne simțim ca atunci când aveam cinci ani și eram prea grași sau prea slabi sau prea miorlăiți sau prea jucăuși sau prea după fusta mamei sau prea după burta tatei sau prea alintați, aceasta fiind tocmai minunata regresie de care vorbeam mai sus, în realitate dacă mergem în fața oglinzii vom vedea niște adulți puternici și trecuți prin viața care seamănă un pic cu figurile lor parentale și la masă surpriză nu vom mai vedea gașca aia de dragoni puternici care ne spuneau ce și cum trebuie să fim ca să fim demni de firmitura de tandrețe ci doar niște batrânei simpatici si dragi nouă care când au fost tineri cu cele mai bune intenții in ceea ce ne privește de atât au fost în stare. Nimic din ce am descris mai sus nu a fost un plan ci pur și simplu o înlănțuire de gesturi, emoții, comportamente și sentimente în felul în care le făceau lor sens atunci pentru binele nostru.

Și cum vom fi cei ce vom fi ?

Ceea ce pot să spun e că, deși nu pare, avem timp șă o facem și pașii mărunți și blândețea ne pot călăuzi prin cele mai întunecate si pustii locuri iar când vom ajunge acolo în adâncul pesterii din noi, în locul acela pe care poate l-am evitat cel mai abitir până acum ne vom acorda , ceea ce tot analiza tranzacțională denumește succint, permisiunea. Putem să inchidem ochii și să ne repetăm în gând :

Este OK să nu fii perfect. Este ok să fii imperfect. A nu fi perfect te face să fii autentic. Să fii tu.

Este OK să nu faci pe plac dacă nu simți să faci asta, este ok să nu treci peste tine doar ca să faci pe plac altora, cei ce te iubesc autentic o vor face și atunci când nu le faci pe plac.

Este OK să nu fii puternic, este ok să fii sensibil, să plângi, să ai îndoieli, să iți fie frică și asta nu te face de neiubit ci dimpotrivă te face om iar oamenii adevărați iubesc alți oameni ca tine.

Este OK să nu încerci din greu, este ok să te oprești și să spui e suficient, este ok să îți dai voie să respiri și să te apreciezi pentru cât ai realizat până acum .

Este OK să nu te grăbești, să îți dai timp, să dai timpului voie să te cunoască, să nu îl grăbeși, să ai rabdare cu tine, să ai rabdare să iubești și să fii iubit.

Este ok să fii ce vei deveni . Ești ok așa cum ești .

Dă-ți doar voie să simți.

Și este ok să pui toate aceste permisiuni sub pomul de Crăciun al familiei. Să lași dragonii în spate și să te amuzi când vei auzi cum cu mândrie ți se spune uite ce frumos și sănătos te-am crescut. Nici măcar nu poti să negi faptul că fără materialul primit nu ai fi avut ce prelucra. La fel cum nu poti să îți negi faptul că meriți toate aceste permisiuni . Meriți să iți oferi mai ales că acum poți și știi și cum. Și poti să începi prin a-ți oferi sărbători fericite alături de cei dragi.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: